Cugir  was establish in 1493 and has  thirty one thousand inhabitants .

Cugir is located in the west-central region of Romania, in the county of Alba about 45 kilometers south-west of Alba-Iulia, the capital of the county, and 300 meters above sea level in the Surianu Mountains.

The county of Alba is situated in the central part of Romania, where the Transylvanian Plateau, the
Apuseni Mountains and the South Carpathians meet.
It has an area of 6.321 square km (2.6% of the country's total area), with a various relief: the Trascau
Mountains, The Big Mountain and the Bihor Mountains lie in the north-western part (having a maximum altitude of 1.849 m), as well as the Gaina and the Metaliferi Mountains; in the south, there lie the Sebes
Mountains (part of the South Carpathian chain, having a maximum altitude of 2.130 m - the Peak of Patru).

The central and eastern areas consist of a low altitude area, as smooth as a plain (the Mures-Aries hollow).
The eastern part of the Transylanian Plateau (The Sease Plateau and the Tarnave hills).
The main water flows - Aries, Ampoi, Sebes, Cugir - and their affluents generally run from the county's edges to its central part, where they flow into the river Mures, one of Romania's most important
rivers, crossing the county from the NE to SW and dividing it into two approximately equal parts.

The climate is varied, sometimes changing during a day. Usually, the higher areas have a damper and colder climate, whereas in the Mures Valley it rains more seldom and the temperatures are higher. The annual average temperature in Alba Iulia is +10.5 Celsius degrees.

The county's seat in the municipality of Alba Iulia (about 73.000 inhabitants). The administrative territory of the county also includes the municipality of Blaj, as well as six more towns (Abrud, Aiud, Campeni, Ocna Mures, Sebes, Zlatna) and 67 communes including 628 villages.
The present territory of the county of Alba has always represented an extremely
propitious land for the development of the human settlings.

The archaeological research has brought to light the vestiges of some human settlings dating back to the Neolithic, Bronze and Iron Epochs (in Alba Iulia, Petresti, Cetea, Calnic, Blandiana).
In the ancient times there were localities in this area mentioned by the historians, such as Apoulon (mentioned by Ptolemy) and Brucia (mentioned by Herodotus).
At the beginning of the 2nd century A.D. Trajan conquered part of Dacia and turned it into a roman province.
The most important Roman citadel on the present territory of Alba was Apulum (today Alba Iulia), capital of Dacia Apulensis and continuer of the old Dacian settling Apoulon from the Piatra Craivii. Other important centers in the Roman epoch had been Ampelum (today Zlatna), Alburnus Major (today Rosia Montana), Brucia (today Aiud) and others. Alba Iulia, county seat, an old Dacian settlement (Apoulon) and then Roman (Apulum), proud to bearthe symbol of Rome - the She-Wolf with Romulus and Remus.

After the Roman army and administration had withdrawn in the 3rd century A.D., up to the 9th century, the county territory was uninterrptedly inhabited, representing a solid area of continuity of the Romanian people.
At the beginning of the 9th century important economic and political structures of the autochthonus Romanian population apeared and developed on in Transylvania, such as the principalities of Glad, Gelu, and Ahtum.
Such a principality was undoubtely Alba Iulia, a political and religious center of a body politics, a principality known as the Principality of Balgrad.
In 1546 Alba Iulia becomes the capital of Transylvania. In 1600 the great ruler Michael the Brave carried out, if only for a brief period, the union of the three Romanian principalities: Transylvania, Moldavia and
Wallachia.
It was again here that a general movement of the popular masses took place at the end of 1918. The Great
National Assembly in Alba Iulia decided unanimously, on December 1, 1918, the union of Transylvania with Romania - the motherland, achieving thus the setting up of the Romanian Unitary Nation State.
Alba Iulia, Entrance to the Union Museum.
The great social movements for justice and liberty in 1784 - the uprising of Horia, Closca and Crisan - and the revolution led by Avram Iancu in 1848 took place on the lands of Alba.
The present configuration of the Alba county has existed as such since 1968. Its
administrative center is in Alba Iulia.
According to the January 7, 1992 census, the population of Alba featured 413.919 inhabitants (50.04% male and 49.96% female).
The structures of the population by its ethnic origin was as follows: 90% Romanians, 6% Magyars, 3% gipsies, 0.8% Germans and 0.1% other nationalities.
As for the denominations, the Christian Othodox population prevails (85.6%), seconded by the Reformed (4.3%) and the Uniates (3.8%).
The demographic phenomena have evolved differentely in the urban and rural areas. In the urban area the young population prevails.
The tendency of aging of the rural population can be explaine by the increase of the
Average span of life, as well as by the migration of the young population over 60 in the ceties
represents 11.5% of the total, whereas the population in the rural areas is 22.6%.
The active population is 46.55% of the total and the empoyed population is 93.3% of the active population.
Out of the occupied population, at the beginning of 1993, 34.1% worked in the agriculture and forestry, 35.9% worked in the industry, 6.8% in the commerce and tourism, 5.4% in the transports and telecommunications, 12.3% in nonproductive and social-cultural activities, and 1.4% in other fields
(electric power, natural gas extraction, water administration).


The 1989 Romanian Revolution Events
Textul a fost publicat in pagina de internet timisoara.com

La  Cugir,  in  aceeasi  data,  la Sectia Scularie  din  cadrul  Usinei Mecanice,  dupa  pauza  de  masa de la ora 11,00,  toti  muncitorii  au incetat lucrul, o parte din acestia iesind in fata sectiei. Initiatorii acestei  actiuni au fost muncitorii DIT VASILE, PADURARU  SORIN,  COSOR NICOLAE, FRINCU GRATIAN, FRINCU CLAUDIU si inginerul FURDUI MARIN, toti angajati in cadrul sectiei mentionate. Din initiativa celor de mai  sus au  fost activate soneriile podurilor rulante si s-a tinut un moment de reculegere in memoria mortilor de la Timisoara.

S-a  constituit  o  coloana de manifestanti  care  s-a  indreptat  spre pavilionul administrativ, unde a fost intampinata de primarul orasului, directorul UM Cugir, secretarul comitetului de partid pe uzina  si  doi lucratori  de  la Militia orasului. Oficialitatile mentionate  au  fost huiduite  si  lovite  cu  pietre,  acestea  fiind  primele  manifestari tensionale cu accente de violenta.

In  jurul  orei  12,30,  coloane de manifestanti  a  iesit  din  uzina, demosntrand  pe strazile principale ale orasului, purtand doua  drapele fara  stema  si scandand lozinci precum: "Jos Ceausescu",  "Libertate","Azi in Timisoara, maine in toata tara!", "Vrem alimente!".
Coloana  s-a deplasat in mod pasnic la UM Cugir II, avandu-l in  frunte pe  CULDA  DOREL, frezor la Sectia Scularie.
Pe traseu  s-a  atasat  un numar de cetateni, printre care si multi copii.
Impreuna  cu muncitorii de la UM Cugir II, coloana de manifestanti  s-a oprit in gara CFR in jurul orei 15,00 pentru a opri plecarea celor doua garnituri de tren cu navetisti. O persoana din multime, neidentificata, a lansat zvonul, rapsandit cu rapiditate, potrivit caruia circulatia pe linia  ferata  intre localitatile Vinerea si Cugir  este  blocata  prin dislocarea unei sine.

De  la  gara  CFR,  coloana de manifestanti s-a deplasat  la  Consiliul Popular al orasului, solicitand un dialog cu oficialitatile care, insa, nu  se  mai  aflau  in sediu la ora respectiva (16,00).  Aici  au  fost semnalate  manifestari de violenta prin incercari  de  agresare  a  doi militari  din  Trupele de Securitate, care asigurau paza  sediului,  si prin aruncarea cu pietre in geamurile cladirii.

Pe  timpul deplasarii coloanei, muncitorul VOINEA NICOLAE de la  Sectia Scularie, nascut la 02.11.1947 in Cegau, judetul Alba, cu domiciliul in Cugir, a lansat zvonul conforma caruia in sediul Militiei orasenesti ar fi  arestati  patru  colegi de munca. Zvonul a fost repede  preluat  si asimilat de masa manifestantilor.

De  la  Consiliul Popular, manifestantii s-au deplasat direct la sediul Militiei  orasului, cerand eliberarea celor arestati, cu toate  ca,  in realitate,  la  organul de militie nu se afla nici o persoana  retinuta sau  arestata. Trepta, in fata demonstrantilor s-au grupat si  persoane cunoscute  cu  antecedente penale,  tigani, betivi,  precum  si  copii, astfel  ca  actiunea  s-a  transformat  dintr-o  manifestatie  politica pasnica, intr-o actiune cu caracter violent.

In  prima  faza,  organele  de  militie  nu  au  acceptat  dialogul  cu demonstrantii, lucru ce a determinat accentuarea starii de agresivitate a  acestora, concretizata in taierea cablurilor telefonice si aruncarea cu   pietre  in  geamuri.  La  sectionarea  cablurilor  telefonice   au participat mai multi tineri, printre care: ZUGA OVIDIU, de 19 ani, fara ocupatie;  MIHU  MIHAI-MITEL, tigan, fost  condamnat  de  drept  comun, neincadrat  in  munca; HERTA IOAN, tigan; POPA ALEXANDRU  (zis  PAMPA); CARICA  ADRIAN,  de  19 ani, fara ocupatie, tigan, condamnat  de  drept comun; SEVERA DUMITRU, 36 ani, tigan, muncitor - toti cu domiciliul  in Cugir.

Demonstrantii au incercat sa intre in sediul Militiei pentru a  elibera "arestatii", insa nu au reusit datorita faptului ca lucratorii postului au   blocat usa de la intrare. In aceasta situatie, un grup de  tineri, printre  care  MOSULET  GELU, 23 ani, muncitor; CHINEJA  CRISTIAN-DORU, tigan  (zis Tarzan) si LACUSTA IOAN, muncitor la UM Cugir II,  a  spart usa cu ajutorul unei banci aflate in fata cladirii. In acelasi timp, un alt  grup  de  demonstranti a rasturnat masina Militiei  (un  ARO  10), incendiindu-l.

Este momentul in care fostul comandant al Militiei, lt. maj.  POP  VALENTIN,  a  tras  cu  pistolul  mitraliera  o  rafala   de avertisment, lucru care a incitat si mai mult multimea aflata deja intr- o stare de surescitare, alimentata si de consumul de bauturi alcoolice.
Unii dintre demonstranti aprovizionau continuu cu bauturi alcoolice  pe cei  aflati  de fata, sticlele goale fiind transformate in  "cocteiluri Molotov".

Dupa  spargerea  usii de la intrare, o parte din manifestanti,  printre care CULDA DOREL, VOINEA NICOLAE, BANATEAN DOREL, BACIU VASILE, MOSULET GELU, LACUSTA GHEORGHE, toti muncitori la Uzina Mecanica, cu domiciliul in  Cugir,  au  intrat  la parterul cladirii, incepand  distrugerea  si devastarea  birourilor,  documentele si mobilierul  fiind  aruncate  in strada   si   incendiate.  In  aceasta  situatie,  pentru   inlaturarea pericolului, in scopul autoapararii si respingerii agresorilor, cadrele de  militie  au  deschis focul, moment in care se inregistreaza  primii raniti: MOSULET GELU, VOINEA NICOLAE  si POPESCU CALIN, domiciliati  in Cugir.  Era  in  jurul  orelor 16,30-17,00. Multimea  adunata  in  fata Militiei   nu   mai  scanda  lozinci  anticeausiste  si 
anticomuniste, actiunile  celor  din  fata  fiind indreptate  numai  spre  distrugerea sediilor si linsarea cadrelor aflate in interior.

S-a  continuat  actiunea  de  incendiere  a  autoturismelor  aflate  in parcarea  sediului (au fost  distruse 10 autoturisme si o motocicleta). Din  multime se aruncau cu bolovani si alte obiecte in geamuri,  precum si sticle incendiare.

Actiunile  de incendiere au fost sprijinite de catre COCIS IOAN,  sofer la  IGO,  CHINDRIS  IOAN, sofer la UM Cugir, GROZA  NICOLAE,  sofer  la Panificatie si NAGY IOAN, toti domiciliati in Cugir, care au  alimentat cu  benzina si au participat la confectioarea "cocteilurilor  Molotov".
In  scurt  timp sediul Militiei a fost cuprins de flacari.  Dintre  cei care  au  aruncat cu sticle incendiare in cladire au fost  identificati urmatorii: CHIRILA GHEOGHE, nascut la 09.11.1956, domiciliat in  Cugir,
str.  G,  Cosbuc  nr. 15, apt. 15; VLAICU IOAN, nascut  la  23.06.1951, domiciliat  in  Cugir,  str. S. Barnutiu nr. 50,  apt.  1;  IANCU  DAN-CONSTANTIN  (zis  COMORA), nascut la 18.05.1963, domiciliat  in  Cugir, str. I. Creanga nr. 1, apr. 86.

Pentru  a-i  indeparta pe agresori si a elimina pericolul,  cadrele  de militie, aflate in cladire, au intensificat focul cu armele din dotare, tragand in aer sau in caldaram. Astfel se explica existenta celor 37 de raniti  care au fost loviti, in general, la picioare si maini.  Nu  s-a inregistrat nici un mort in randurile demonstrantilor.

Nerezistand  focului  si  fumului  din  interior,  precum  si  datorita presiunii psihologice, unele cadre de militie au incercat sa paraseasca sediul  sarind  pe  geamuri. Au fost prinsi  de  demonstranti,  loviti, maltratati si deposedati de arme.

In  asemenea imprejurari si-au pierdut viata comandantul Militiei,  lt. maj.  POP  VALENTIN  si  plt. STAICU ILIE, ale caror  cadavre  au  fost incendiate si profanate. Cei doi au fost ucisi de catre SEVERA DUMITRU, nascut  in  anul  1957,  lacatus la UM Cugir,  CARICA  ADRIAN-GHEORGHE, nascut in anul 1971, fara ocupatie si POPA ALEXANDRU, nascut in 1953 (s-a sinucis in 1993), toti avand domiciliul la acea data in Cugir.

Cadavrele  au  fost  profanate de catre POPA ALEXADRU,  NICHIFOR  IOAN- MIRCEA,  nascut  in  1937,  domiciliat  in  Cugir  si  COPOS  GHEORGHE- CONSTANTIN, nascut la 18.11.1958, domiciliat in Cugir, str. Rozelor nr.19, apt. 15.

Aspectele  referitoare la cele doua crime au fost extrase  din  Dosarul penal nr. 13/p/1993, aflat la Curtea de Apel Alba.

A  mai  fost  identificat un numar de 14 persoane care  au  initiat  si sustinut  atacul  si incendierea sediului Militiei, dupa  cum  urmeaza: FUSTO  ALEXANDRU,  muncitor la ICIM Brasov, santierul Cugir;NAGY  IOAN, din  Cugir,  str.  N.  Balcescu nr. 3 apt 4; TINCU  GHEORGHE,  str.  Gh Asachi;  POENAR  MARIUS  din  localitatea  Balomir,  jud  Alba;   PINCA GHEORGHE,  str. Constructorului nr. 3, Cugir; PASTIU EMIL, str.  George Cosbuc  nr.  11,  Cugir;  BARBUR CIPRIAN-DORIN, nascut  la  19.11.1967,domiciliat in Cugir, str. Trandafirilor nr. 1, apt. 7; MUNTEAN PETRU si sotia  Carolina,  str.  G. Cosbuc, Cugir; MOGA NICOLAE,  VITAN  MIRCEA, nascut la 24.10.1959, domiciliat in Cugir, str. G. Cosbuc nr. 13; MARTA FABIOLA,  muncitoare la sectia Turnatorie din cadrul UM Cugir;
NICOARA IOSIF,tehnician  la  serviciul  Investitii  -  UM  Cugir,   nascut   la 01.10.1938,  domiciliat in Cugir; SIMOIU IOAN (zis JOE), neoncadrat  in munca.

Au  fost  semnalate  mai  multe persoane care , profitand  de  situatia creata,  au  sustras  arme  din  sediul  Militiei,  fiind  identificati urmatorii:  DAMIAN  NICOLAE, domiciliat in  Cugir;  COTOR  VASILE  (zis TITU),  domiciliat in Cugir; MANEA MIRCEA, domiciliat  in  Cugir,  str. Tineretului  nr.  12,  apt  141;  VIZITEU  MARIUS-GEORGEL,  nascut   la 09,12.1967,  domiciliat in Cugir, str. Tineretului nr.  12,  apt.  141; GAVRILA IOAN, nascut la 13.11.1970, domiciliat in Cugir, str. Al. Sahia nr. 13,apt 8; SANTEA NICOLAE, nascut in anul 1958, domiciliat  in Cugir, str. Victoriei nr 3.
Numitul  SANTEA  NICOLAE,  dupa ce a sustras un  pistol  mitraliera,  a deschis focul asupra sediului.

In  jurul  orei 20,30, cladirea Militiei a fost cuprinsa de flacari  si nesesizandu-se nici o miscare din interior, demonstrantii au considerat asediul incheiat si s-au indreptat spre Consiliul Popular, incendiindu-l si pe acesta.

Actiunile  in  forta  au  continuat, in aceeasi  noapte,  cu  spargerea librariei  si  arderea unor carti, precum si cu devastarea  locuintelor primarului orasului , MUNTEANU GHEORGHE, directorului ICSM, IONESCU DAN si  ale  unor  cadre  de militie - SINCELEAN CONSTANTIN,  MEZEI  DORIN,
DIACONU GHEORRGHE SI CIMPEANU MIRCEA.